​​În contextul reducerii, închiderii sau suspendării activității economice pe parcursul stării de urgență și de alertă, contribuabilii s-au confruntat cu numeroase situații în care legislația fiscală s-a dovedit lacunară în ceea ce privește tratarea situațiilor atipice generate de condițiile actuale de funcționare. O astfel de situație vizează regimul contabil și fiscal aferent amortizării mijloacelor fixe ca urmare a neutilizării sau utilizării reduse a acestora pe perioada pandemiei.

Pornind de la prevederile Codului Fiscal, amortizarea mijloacelor fixe se calculează începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil este pus în funcțiune. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

  • este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terților sau în scopuri administrative;
  • are o valoare fiscală egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;
  • are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Așadar, ce se întâmplă cu amortizarea fiscală în momentul în care un mijloc fix nu mai este utilizat, temporar, "în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii"? Ar trebui să se mai calculeze amortizarea contabilă și fiscală pentru acestea? Cum este afectată deducerea amortizării fiscale de trecerea în conservare a mijloacelor fixe?

Pentru a răspunde acestor întrebări și eventualelor neclarități legislative, Ministerul Finanțelor Publice a publicat în data de 24 august 2020 un comunicat care trece în revistă prevederile legislative existente și aduce clarificări cu privire la regimul contabil și fiscal aferent amortizării în perioada de închidere/suspendare a activității ca urmare a instituirii stării de urgență/ alertă, pe care le vom expune în continuare.

Regim amortizare din perspectivă contabilă

Conform reglementărilor contabile în vigoare (OMFP nr. 1802/2014) pe perioada neutilizării unui mijloc fix neamortizat complet, amortizarea nu este nici întreruptă, nici diminuată în funcție de utilizarea redusă a acestuia. O excepție de la această regulă apare în cazul utilizării metodei de amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu, în care cheltuielile de amortizare pot fi zero atunci când nu există producție, amortizarea bazându-se în acest caz pe utilizarea activului (de ex. situația echipamentelor și utilajelor din fabricile închise pe perioada stării de urgență).

Cu toate acestea, reglementările contabile în vigoare prevăd și situația mijloacelor fixe trecute în conservare, în cazul cărora, în funcție de politica contabilă adoptată, entitatea înregistrează în contabilitate o cheltuială cu amortizarea sau o cheltuială aferentă ajustării pentru deprecierea constatată. Totodată, potrivit legii, trecerea în conservare a mijloacelor fixe poate justifica revizuirea duratei de amortizare dacă utilizarea acestora e întreruptă pe o perioadă îndelungată.

Articol semnat de Ruxandra Târlescu, Partener PwC România, Iulian Tiberiu Panfiloiu, Senior Manager și Ana Nechifor, Senior Consultant

Citiți integral pe blogul PwC România