Există un loc secret/mai puțin bătut în piața Obor. Ca-n orice piață. Un loc unde se vinde ce vrei și ce nu vrei la prețuri de nimic. Locul nu-l divulg, oricât ați bate din taste. Este locul meu cu legume și fructe ieftine, este locul meu plin de mici bucurii, descoperiri. Ieri, de exemplu, am găsit cartofi dulci, andive, mango, struguri fără sâmburi, ardei gras, roșii și verdeață. Altdată, kiwi și avocado. Problema mea în acest Paradis este că fiind totul ieftin, cumpăr, nu mă încurc. Apoi, nu pot să mănânc, cât cumpăr. Mi-e milă de mine, mi-e milă de ieftinătate, mi-e milă de fructele și legumele care se strică.

Locul acesta din Piață mereu m-a incitat.
Mi-a pus mintea la contribuție. E loc secret, nu? Vin surprizele, cum altfel, pe neașteptate. Nu știi dela zi la alta cu ce vin oamenii în Piață. De multe ori e o surpriză cred chiar pentru ei. Și mai este ceva.

Aici e Magnet.
Totul la juma de preț. Cum să nu iei? E un fel de grădină a Paradisului. Surprinzătoare, exotică, ieftină. De aici iau 2 avocado un leu bucata, portocale, lămâi, mandarine la 2 lei kilogramul. Cartofi dulci la 2 lei kilu. Și nu-mi amintesc ce mai cumpăr de aici, așa în prostie. Cumpăr orice, ca aspiratorul. E ieftin și-mi zic mereu că oi găti eu ceva din paradisul ăsta. Caisele erau ieri, cum să uit, la 3 lei kilogramul. Peste tot sunt 8 lei kilogramul. Dar cel mai tare mi s-a părut că erau verdețurile. Mărar, pătrunjel, leuștean, frunză de țelină la 5 lei, zece legături. Ba, chiar ți se dădeau și 15 legături la 5 lei. "Hai să plec acasă!".

Prin supermarketuri se cheamă "vânzare accelerată", uite în Oborul meu se numește Paradis.
Și am luat bolbotine, verdeață de m-am cocoșat. Și am găsit și tarhon ieftin. Micile bucurii ale vieții. Mărarul, pătrunjelul, foile de țelină, leușteanul. Un maldăr de verdeață am adus în bârlogul tău. Ehe, acum urmează nasoala cu Paradisul ăsta.

Cumperi, cumperi că-i ieftin, dar nu poți să halești cât cumperi.
Ți se lehămetește de atâta Paradis, ți se apleacă, ți se rupe de paradis. Duminică ai fost în Paradis, marți ți se apleacă. Marfa adusă-n bârlog n-o poți consuma la fel de repede pe cât ai cumpărat-o. Expiră, se veștejește, se înmoaie, se "duce", piere. Așa am pierdut minuni de brocoli, castele de conopide, însuflețiri de avocado. Am luat 10 avocado că erau 5 lei, dar ce fac, mănânc zilnic avocado? Mi s-a aplecat de atâta avocado din prima zi. Vroiam să fac pauză zece zile. Nu puteam că dacă nu-l mâncam, se ducea, se pierea. Vroiam să uit de avocado. Să nu-l mai văd în fața ochilor. Să nu mai fie paradis. Dar în același timp mi-era milă de avocado. Mi-era milă de cât de ieftin cumpărasem. Cum, nu-s în stare să profit de mica mea investiție? Așa și ieri cu tone de verdeață. Am făcut o zeamă de buruieni, un deliciu. Dar mai am marfă pentru trei zeame. Ce fac? mereu, cumpăr și sufăr. mereu cumpăr și mi se face rău. Amnezic. Sufăr de sindromul șarpelui ce-nghite elefantul.

P.S.: Astăzi, ora 20 LIVE pe Facebook - Istodor, Perspektiva, Hotnews serialul "Hoinarul Business", despre depresiile și bucuriile business-ului. Cu Andrei Botescu și Alexandru Manda. Moderator eu.